MADR – fără strategie de susținere a produselor naționale

MADR – fără strategie de susținere a produselor naționale

Curtea de Conturi a desfășurat în perioada 21.05.2020-12.11.2021 un audit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a vizat perioada 2015-2020.

Lista miniștrilor în perioada vizată:

MADR nu are o strategie de educare și informare a consumatorilor în ceea ce privește beneficiile consumului de produse atestate pe scheme naționale de calitate și a celor recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate.

S-a constatat că MADR “nu a elaborat și implementat o strategie națională în domeniul calității alimentelor, care să aibă ca obiectiv informarea și conștientizarea consumatorilor în ceea ce privește beneficiile consumului produselor de calitate recunoscute atât la nivel național, cât și la nivel european, beneficiile socio-economice și de mediu, precum și asigurarea unei mai bune recunoaşteri a efortului suplimentar depus de operatorii economici care participă voluntar la schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare”.

La data auditului, în baza de date a Comisiei Europene, eAmbrosia – Registrul produselor alimentare, au fost înregistrate la Comisia europeană pe sisteme de calitate europene un număr de 1374 de produse alimentare din statele membre ale Uniunii, dintre acestea numai 10 fiind produse alimentare românești, dintre care 9 produse au fost înregistrate pe schema de calitate IGP și un produs a fost înregistrat pe schema de calitate DOP. Detaliat, situația acestora se prezintă astfel:

Comparativ cu țara noastră, potrivit bazei de date menționate, Ungaria și Polonia au înregistrat un număr de produse alimentare pe sisteme de calitate europene de cca. trei ori mai mare. Astfel, Ungaria a înregistrat un număr de 28 produse alimentare, dintre care nouă cu denumire de origine protejată (DOP) și 19 indicație geografică protejată (IGP), iar Polonia a înregistrat 34 de produse, dintre care 10 cu denumire de origine protejată (DOP) și 24 cu indicație geografică protejată (IGP).

MADR nu a prezentat auditului o strategie și/sau un plan de acțiune formalizat prin care să se stabilească ținte și termene de realizare referitoare la identificarea produselor agricole și alimentare care pot dobândi protecție DOP, IGP și STG, precum și de identificare unor noi scheme de calitate naționale, însă au fost întreprinse unele acțiuni în vederea promovării produselor agroalimentare.

Deși la nivel național au fost reglementate, încă din anii 2013 și 2014, două scheme naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional, acestea nu au fost recunoscute la nivel european, nefiind notificată Comisia europeană în ceea ce privește reglementările tehnice din domeniul celor două scheme de calitate.

Pe lângă aspectele prezentate, auditul a mai reținut că MADR nu are o strategie/plan de acțiune referitoare la educarea și informarea consumatorilor în ceea ce privește beneficiile consumului de produse atestate pe scheme naționale de calitate și a celor recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicaţii geografice protejate sau specialităţi tradiţionale garantate, protejate pe teritoriul României, prin care să încurajeze consumul acestor produse.